În ultimul timp lucrez foarte mult şi am uitat de mine, nu am îngrijit de sănătatea mea, am făcut câteva analize medicale şi nu au ieşit cum trebuia. Prea mult stres, nu e bine şi asta mă va marca toată viaţa. În ultima perioadă de când mă ocup de cazări şi de realizare a noilor proiecte nu mi-a rămas timp liber aproape deloc, muncesc toată ziua şi…. nu mă pot opri. Astăzi am avut timp să beau o bere liniştit...

La început am avut un singur vis. Să am o familie fericită (ştiu că e devreme să mă gândesc la familie, dar familia nu se face într-un an, e un vis pe termen lung), să vizităm întreaga lume împreună şi să facem miliarde de fotografii. Pare un vis foarte frumos, mulţi ar vrea să fie la fel dar puţini fac ceva în privinţa asta. Eu vreau să dau ce e mai bun din mine, ştiu şi cred că pot să fac tot ce-mi propun. Am...

Hei! Să nu laşi niciodată pe cineva să-ţi spună că nu poţi să faci ceva. Nici măcar pe mine. Da? Dacă ai un vis trebuie să-l aperi. Dacă oamenii nu pot să facă ei înşişi un lucru o să-ţi spună că nu eşti nici tu în stare să-l faci. Dacă vrei ceva, te duci şi-ţi iei. Punct.

Avem timp pentru toate. Sa dormim, sa alergam in dreapta si-n stanga, sa regretam c-am gresit si sa gresim din nou, sa-i judecam pe altii si sa ne absolvim pe noi insine, avem timp sa citim si sa scriem, sa corectam ce-am scris, sa regretam ce-am scris, avem timp sa facem proiecte si sa nu le respectam, avem timp sa ne facem iluzii si sa rascolim prin cenusa lor mai tarziu. Avem timp pentru ambitii si boli, sa invinovatim destinul si...